Arhive pe categorii: Peripețiile unui stilou fără cerneală

Peripețiile unui stilou fără cerneală – Iuliana Cazan

Peripețiile unui stilou fără cerneală – Iuliana Cazan

Stătea așezat în cutia lui maronie, prins în panglica delicată a etuiului și își amintea de vremurile în care penița îi aluneca pe pagini de scrisori, jurnale și documente. Își amintea rotunjirea literelor pe care le lăsa urma de cerneală și cum era inundat în călimară și iubit de fiecare scriitor. Acum însă, zăbovea pe un raft dintr-o librărie, tânjind după cerneală proaspătă, după atingerea unei hârtii netede și aurii. Auzea sunete, voci de domni și domnițe, însă nici măcar una dintre ele nu pronunțase cuvântul stilou. Dorința ce îi inunda pieptul era aceea de a deveni condeiul cuiva, de a aparţine din nou unei mâini drepte sau stângi, de a scrie gânduri sau versuri. Își dorea să resimtă atingerea unei mâini și legănarea ușoară pe paginile azurii ale unui jurnal.

Nu spera ca cineva să-l dorească, pentru că știa că penița lui nu mai e cea de acum o vreme, însă își dorea să fie încercat și ținut între degete măcar o dată, de dragul vremurilor de mult apuse, pe când cerneala îl inunda cu o frenezie nestăvilită.

Se trezi însă într-o zi, scos din cutia lui ruginie, căpăcelul zăbovea pe masă, iar penița lui era admirată de o pereche de ochi căprui. Se plimbau pe suprafața argintie a peniței, iar condeiul știa că ea avea să-i călăuzească drumul către cele mai alese poeme și versuri pe care avea să le scrie împreună. El cu cerneală albastră, iar ea cu condeiul însuși.

Fata a cumpărat stiloul fără să stea prea mult pe gânduri, căci pasiunea ei pentru orice instrument de scris, în special condeiașe, era neprețuită, însă simțea. Simțea că acest stilou din cutia ruginie avea să fie diferit.

Sursă poză – Debby Hudson

Stiloul era emoționat și nerăbdător să ajungă la ea în mâini. Însă știa că taina pe care o ascundea avea să o dezamăgească pe domnișoara cu ochii căprui, care i-a dat șansa să renască.

Acasă, hârtiile și multitudinea de notițe erau împrăştiate pe biroul de lemn pe care zăbovea o lampă aprinsă care dădea un aer dulce și o lumină arămie întregii încăperi. Geamul era deschis, iar aerul tomnatic își făcea loc prin perdeaua catifelată. Fata intră, inspiră aerul proaspăt și se îndreptă spre birou, așezându-se pe scaun și scoțând din geantă minunatul stilou cu penița argintie. Era curioasă de cum va avea să alunece pe paginile cafenii pe care le păstra printre filele de cărți din biblioteca modestă pe care o avea.

Înainte de a descoperi magia stiloului, se întinse spre pick-upul vechi de lângă birou și lăsă ca acul acestuia să alunece pe placa de vinil, din care vocea lui Cohen era eliberată. Acum, că auzul îi era mângâiat de notele muzicale vibrante și de un glas cald, simțea că putea izbăvi secretul condeiului. Deschise capacul subțire, îl așeză pe masă și, cu mâinile tremurânde, inundă rezerva goală a stiloului în călimara cu cerneală. Trase câteva foi în fața ei și atinse penița stiloului pe suprafața ei, rotunjind litere albastre, scriind rânduri vii în spațiile paginii arămii.

Era trecut de miezul nopții când se opri din scris. Recitind, își dădu seama că rândurile erau o scrisoare, una ce îi era adresată unui domn pe nume Oliver, de care nu mai auzise până atunci. Oare cum va citi el rândurile născute de condeiul magic, căci nu cunoștea adresa destinatarului? Oare stiloul magic avea să o ghideze să îi scrie și adresa acestuia? Oliver, un nume de bărbat care o atrăgea teribil.

Să fie oare el cel la care tânjea stiloul să ajungă?

Autor Iuliana Cazan

Peripețiile unui stilou fără cerneală – Regulament de participare

Peripețiile unui stilou fără cerneală

Regulament de participare

     Te-ai întrebat vreodată cum ar fi ca Muza să se materializeze într-un stilou fără cerneală, unul care să călătorească de la scriitor la scriitor, să motiveze, să inspire, iar apoi să își deschidă aripile creatoare de poveste înspre mâna altei ființe iubitoare de scris? Ți-ai dori să poposească și în lumea ta, o dată cel puțin? Ți-ai dori să te lași găsit de acest stilou, să îi dai din nou ocazia de a scrie în stilul tău ce te fericește?

Poate ai crezut că seria aceasta va fi una pe care doar o vei citi. Peripețiile acestui stilou nu pot fi limitate doar la mine. Acest stilou își caută mereu și mereu o nouă mână, un nou autor. O posibilă definiție a muzei ar fi: „Personalitate publică fără interes financiar. Muza este singura scriitoare celebră ce nu cere niciodată drepturi de autor, neobosită în a inspira pe mulți alții care se vor întrece în drepturi de autor. Muza, cred eu, este lipsită de invidie și probabil, cea mai permisivă sursă de cunoaștere, întrucât ea îi inspiră și pe cei ce scriu și pe cei ce nu reușesc să o facă.”

PROPUN ca această serie să fie susținută de cât mai mulți, printr-un efort reunit și constant, găzduind Stiloul fără cerneală după bunul plac al fiecărui participant.

Sursă poză – Kira auf der Heide

  1. O categorie specială

Am creat pe blog o Categorie intitulată „Peripețiile unui stilou fără cerneală” (sugestia Iuliei), unde voi găzdui peripețiile participanților.

  1. Când vor fi publicate?

Peripețiile vor fi publicate în fiecare sfârșit de săptămână, în prima parte a zilei de sâmbătă sau duminică.

  1. Drepturi de autor

Articolele vor fi găzduite pe blog cu numele și link către blogul autorului. Autorul are dreptul de a scrie, modifica sau chiar solicita ca articolul să fie șters de pe blog. După publicare, recomand ca autorul să reblogheze, pentru a păstra „caligrafia” acolo de unde a provenit. De asemenea, linkurile dintre bloguri ajută.

  1. Despre text

Textul va conține ideea Stiloului fără cerneală care ajunge în posesia ta, își scrie propria poveste împreună cu tine, iar finalul va conține indicii ale căutării unei noi gazde. E bine să predăm ştafeta, cu atât mai mult cu cât acesta va deveni un efort comun, nu-i așa?

Textul va respecta un limbaj decent, fără cuvinte sau implicații vulgare, diacritice (recomand progrămelul Autocorect pe care îl și pot pune la dispoziție), un minim de 450 de cuvinte (contorul de cuvinte îl regăsiți în partea de jos, stânga în fila Word).

Recomand ca autorul să aleagă un titlu sugestiv. Orice fotografie recomandată va fi însoțită de link spre sursă, autor. Dacă îți aparține, rog să menționezi acest lucru.

  1. Despre publicare

Articolele se vor trimite pe adresa de email cosmisian@yahoo.com, în format text pentru a păstra aranjamentul autorului, nu mai târziu de joi. La Subiect: Peripeţiile unui stilou fără cerneală. Voi confirma primirea emailului; orice sugestie va fi făcută via email. Dacă vor fi mai multe articole, acestea vor fi programate, iar autorul va fi notificat pentru a nu se crea acel gust neplăcut. Dacă nu răspund, rog să mă notifici.

Notă: Faptul că am inițiat această serie nu îmi dă dreptul să visez la o publicație în format tipărit.

  1. Comentarii

Comentariile sunt deschise după aprobarea primelor două. Rog să participați! Îmi rezerv dreptul de a edita sau de a șterge comentariile nepotrivite. Să facem împreună o „caligrafie” onorabilă.

  1. Sugestii

Rog ca orice sugestie pentru seria în sine să fie trimisă pe email, pentru a se evita rătăcirea acesteia între comentarii.

Vă invit cu deosebită plăcere și anticipație să participați în acest exercițiu literar săptămânal, atât ca găzduitori ai Stiloului fără cerneală, cât și ca cititori.

Primul articol pe care îl găzduiesc îi aparține Iulianei și va fi publicat tot astăzi. L-am citit cu drag și apreciere.

Cosmisian

Peripețiile unui stilou fără cerneală – Intro

În curând o serie nouă – Peripețiile unui stilou fără cerneală

Mai multe detalii în capitolul introductiv

Cosmisian

Stiloul fara cerneala

Sursa poza!