Neoproză „smart emotional”
O casă dată pe vise
Din fire, melcul casa își purta,
Crezând că îi e blestem,
La alte câmpuri des visa,
Făcându-și un desen,
Și planuri peste planuri, mii
Să plece el dorea,
În lumea fără cochilii,
Spre libertate.
Cum soarta a toate-i pricepută,
În cale îi aduse,
Un negustor și el cu casa dusă,
Pe neclipite oferise
O sumă mică, chiar redusă
Iar melcul se gândise,
Că libertatea e compusă
Din casa lui dată pe vise
Și, o dădu!
Sursa foto google,
Cosmisian
Sunt la nivel de floare
O zi frumoasă
Şi, cu flori la ureche
Ca să ai parte de gânduri minune
Cât să poţi spune
Că nu m-ai uitat
Chiar dacă gândul la asta ţi-a stat
Şi ai rămas într-o stare de amorţire
De parcă eu ţi-aş fi o stare de reverie
Dar sunt o simplă cerneală uscată
Nu mă poţi decupa de pe aţă
Plutesc pe firul roşu al gândirii
Puţin atipic firii
Dar mă las cu pieptul la pământ
Aşa mă poţi purta mai uşor în gând
Mă poţi apăsa mai tare
Ştii bine că nu mă mai doare
Uitarea e pentru fiinţe superioare
Iar eu sunt mai simplu, sunt la nivel de floare.
Cosmisian, Timisoara
Versuri din buzunarul sacoului meu
Trei lumini cu corp stelat,
Clasic dans împreună au format,
Scrisului i-au dat culoare nouă,
Dans perfect din stropi de rouă.
Ploii singure îi era urât de tot,
Noii s-au grupat pe loc,
Fulgerele cerul l-au crăpat,
Tunetul văzduhul l-a brăzdat.
Prins pe lunca imaginației mele,
Minții i-au vorbit de stele,
Libere doreau să cadă ziua,
Viselor găsite le-aș croi ia.
De foarte mult timp port în buzunar o reclamă de la o Pensiune pe unde am trecut, pe care am scris versurile de mai sus. Singura modificare față de ce notasem atunci în fața cafelei și publicarea pe blog este cerneala. Scrisesem inițial cu albastru ;))
Puricele si țânţarul
Nu mărimea strânge, mai curând ar putea constrânge,
Iubirea te strânge, cu braţe mici cu forme de curcubeu,
Nu ţânţarul cu aripi translucide ce bâzâie şi zboară,
Ci puricul ce caută o blană pufoasă, se joacă în seară.
Ţânţarului îi place să aţâţe, de aceea te pişcă,
Puricului îi e drag de tine, te iubeşte şi cam muşcă
Aleg un puric de prieten,
Decât un ţânţar ce înţeapă şi fuge.
(Poze nu pun, ca e mai bine să nu ;)) )
Ursuleţ de plus, te-aştept să vii
Ursuleţ cu inimioară, te cunosc de mic de tot,
Te strângeam la pieptul meu şi-ţi vorbeam cu foc.
Îţi spuneam orice din suflet, în cuvinte dulci, şoptite,
Tu mă ascultai cu drag, cu urechile-ţi ciulite.
Mai vreau şi-acum…
Ursuleţ cu labe fine, iarna ştiu că nu ţi-e bine,
Ai plecat departe-n luncă, de m-ai fi-ntrebat pe mine!
Te-ai ascuns la hibernat, iarna grea ai evitat,
Seara-n pat cu mine, sa vii ai uitat.
Ursuleţ de plus, vino-napoi…
Ursuleţ cu ochi căprui, spune tu ce vrei să spui,
Eu te mângâi, te dezmierd şi nu vreau să te mai pierd.
Am crescut un pic mai mare, pot să scriu şi să citesc,
Din poveştile cu zâne, seara vreau să-ţi povestesc
Acolo-i altă lume…
(Sursa foto: desktopvenue.com)
Cosmisian, 2 feb 2010
Ninge-n soare cu prințese zburătoare,
Sunt mii de ele, fiecare-i lucitoare,
Am vrut sa prind cu grijă una-n zbor,
Mi-a spus: Dragă, nu pentru tin’ cobor!
Sunt doar o balerină, ce-mi place să dansez…
Când balerine pe pământ dansează
Un dans divin, de-un alb lucios,
Atunci imi dau mai bine seama
Cât de gingașe sunt pe jos…
Sunt doar un trecător, le las și pentru tine…
Cosmisian, 23 ianuarie 2010
În frunze ruginii se vede toamna
În frunze ruginii se vede toamna, cu glas de păsări ce grăbesc,
Să plece către ţări mai calde, lăsând copiii să se-adune-n cerc,
Cu fulgi ce-acoperă stejării şi drumul drag şi bunicesc.
La case fumul se-ncălzeşte de lemnele ce ard în sobă,
Cu vreascuri ce îşi cântă dorul către lună,
Din aburi de căldură, culoare-n foc privesc în umbră.
Copil am fost şi eu cândva, o spun constrâns,
Frustrat priveam reflexia bucuriei pe ascuns,
Când mama mă scotea afară, să fug destins.
Zăpezi şi ierni c-atunci n-or să mai fie,
Când lupii recitau pe munţi colinde lunii – poezie,
Acum îşi fac din teamă şi melancolie, colivie.
Când spui ceva în scris şi-aştepţi să cânte flori
În versuri mugurii, culese din a primăverii sori,
Din gânduri ce sunt încă mici, ascunse de ninsori
Decembrie 2009, Cosmisian
M-aştept să cânţi cu mine anotimpuri colorate,
Ce-s căprioare din păduri în versuri desenate
Sublim pe drumul drag şi bunicesc în vals dansate.
Octombrie 2012, Cosmisian
