Ultima frunză – de Elena Bonta

ULTIMA FRUNZĂ   Elena Bonta

A fost odată, într-un parc frumos, un castan mare, plin de frunze si castane.
A venit toamna şi copacul şi-a învăţat cu glas blând frunzele că-şi vor schimba culoarea şi se vor desprinde de ramuri, zburând uşor si apoi cazând pe pământ, unde vor forma o plăpumioară calduţă, protectoare. Le-a povestit apoi ca asta este menirea lor şi că nu trebuie să se îngrijoreze din această cauză.
Majoritatea frunzelor au înţeles şi s-au bucurat de culorile minunate pe care au început să le îmbrace. Cu emoţie au învăţat să zboare lin si apoi să cadă uşor pe pământ.
Doar o singură frunză, mai mică şi fricoasă nu îndrăznea să se desprindă. Era foarte tulburată de gândul ca odată desprinsă nu se va mai putea intoarce la locul ei, pe rămurica ei dragă.
Copacul o încuraja mereu.

Sursa fotografie


– Avântă-te si tu, draga mea şi te vei simti minunat!
– Dar eu mă simt foarte bine şi în siguranţă aici cu tine!
Dacă vazu că nu reuşeşte s-o convinga, castanul se sfătui cu vântul.
– Uite vântule, ultima frunză nu vrea să se desprindă! Ajută-mă, te rog! Suflă puţin asupra ei!
– Ai răbdare dragul meu, poate că această frunză este mai emotivă. Las-o să se obişnuiască! Bucuria de aţi îndeplini menirea nu se învaţă cu forţa! Încă nu i-a venit vremea!
Castanul a mai lăsat în pace, câteva zile, ultima frunză.
Văzând ca aceasta nu prinde curaj, copacul a rugat ploaia să-l ajute.
– Ploaie de toamnă, mai am o ultimă frunză, dar ea nu vrea să cadă. Ajută-mă cu picăturile tale s-o facem să se desprindă!
– Asta nu e bine dragul meu! a zis ploaia. Ai rabdare şi ai să vezi că la timpul potrivit va înţelege singură. Are inimioara mai sfioasa!
Castanul s-a resemnat. Zilele treceau şi a venit iarna. A inceput să ningă.
Primii fulgi de zăpadă care cadeau bucuroşi, i-au zâmbit frunzei şi au învaţat-o să zboare făra frică.
Ultima frunză plutea uşor, împreuna cu fulgii de zăpadă, fericita să vadă bucuria copiilor!

Elena Bonta
27.10.2019
Raspuns „provocarii” lansate de Cosmisian Ganduri


Notă Cosmisian – nu mă așteptam la un răspuns atât de binevenit ca cel de astăzi. Îi spun Elenei Bonta un bun venit pe Gândurineinfinite. Apreciez mult articolul postat pe FB ca răspuns acestei provocări!

4 gânduri despre „Ultima frunză – de Elena Bonta

  1. Vero octombrie 27, 2019 la 14:48 Reply

    Frumos tare !
    Ce multă lume a acceptat provocarea. Ma bucur

    Apreciază

Ornamente sufletești:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: