POVESTEA FLUTURILOR DE CRISTAL – 3 – Trupul ei era alb, sidefat ca o perlă, subțire

POVESTEA FLUTURILOR DE CRISTAL – 3 – Trupul ei era alb, sidefat ca o perlă, subțire

Am pătruns într-o lume care părea neatinsă de explicații. Misterul din interiorul unui munte este întotdeauna departe de noțiunile explicative ale ghizilor ce vor să simplifice lumi de demult săpate în uitare. Fluturii sunt ființe născute în uitare. Doar bărbatul cu făclie le-a trezit dorul după întregire. Muntele tăcuse prea multă vreme. Curiozitatea pasageră a bărbatului a tulburat cruda amorțire, iar aripile fluturilor se loveau răsunător când făclia le pătrundea în corpul transparent.

8726304-Candid-skipping-carefree-adorable-woman-in-field-with-flowers-at-summer-sunset--Stock-Photo

(Sursa foto)

Pe bărbat l-am privit cum, îngenunchiat fiind, își atingea pieptul străin, acum făcut din cristalele fluturilor ce l-au săgetat în toracele desprins. Un bărbat cu inima muntelui în piept este expus riscului de a deveni de cristal. Cristalele vorbeau o limbă pe care nu o auzeai. Inima aparținea femeii-munte. Dar i-a dat-o lui pe ascuns. Ca s-o iubească. Era capabilă să iubească o inimă ce îi vorbea din centrul ființei lui. Glasul ei era fin, jucăuș, ca al unei adolescente îndrăgostite ce alerga pe un deal al ei, plin de flori sălbatice, cu un buchet în mâna dreaptă. Alerga pentru a se lăsa prinsă pe după abdomen cât să scape din nou. Apoi se întorcea pentru a-i fura un sărut iubitului ei. La munte totul este permis. Iubirea ei era adolescentină, curată ca parfumul dimineților ce saluta căprioarele sfioase fără a le speria. Cine nu ar vrea să o iubească?

Zilele se îngemănaseră rând pe rând, iar într-o dimineață, bărbatul auzise sunetul cristalelor tot mai aproape de inima lui. A vrut să își atingă pieptul și a constatat că palmele i se transformaseră în formațiuni de cristal translucid. Risca să devină una cu pereții muntelui. Deodată, în spatele lui simți o adiere ca aceea a unei femei pe care o adori și o simți. Când s-a întors, a făcut-o ca să vadă un spectacol uluitor, greu de descris. Mii de fluturi se desprinseseră de pe cristalele lor pentru a o forma pe femeie. Chiar acolo, în fața sa.

Trupul acesteia era alb, sidefat ca o perlă, subțire. L-a atins fără a se preocupa că ar trebui să ceară permisiunea de a-l cuprinde. Fluturii ce au format-o atât de desăvârşit l-au cucerit și pe el. Un bărbat poate iubi un munte doar în dimineața în care acesta se transformă într-o femeie de cristal. Și-a iubit-o. Pieptul lor s-a atins, dar le-a plăcut regăsirea pe care nu o gustaseră înainte. Purtau în piepturile lor o inimă pe care el încă nu o înțelegea. Muntele îi luaseră destinul bărbatului pentru a-l face purtătorul inimii sale. O inima în două trupuri ce căutau întregirea… Oare unirea lor îi va transforma în fluturi?

Va urma.

Cosmisian

Fluturi de cristal 2

Fluturi de cristal 3

3 gânduri despre „POVESTEA FLUTURILOR DE CRISTAL – 3 – Trupul ei era alb, sidefat ca o perlă, subțire

  1. Mél@nie Iulie 14, 2016 la 13:58 Reply

    @”O inima în două trupuri ce căutau întregirea… Oare unirea lor îi va transforma în fluturi?” – splendid… ❤ RAR = rien à rajouter…

Ornamente sufletești:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: