In curand seria: Francesca, Parione Ak!

În intervalul următor, nedefinit, dar sigur următor, voi scrie o serie nouă, intitulată:

Francesca, Parione Ak!

În limba indigenă, Parione Ak! Înseamnă: Arată-te! Fă-ţi prezenţa vizibilă!, constituind o chemare adresată unei singure persoane, alese, un fel de curtare, pe care Onerion nu o înţelesese la vremea respectivă. Cine e Onerion? Un cercetător la un Institut de robotică, implicat în studierea mobilităţii şi anticipării mişcării, mai ales a celei prin surprindere, aplicată roboţilor. Acesta se hotărăşte să se relocheze pe o insulă din Arhipelagul Insulelor Vrăjite din Oceanul Pacific, o insulă pe care au poposit în trecut catolicii, în încercarea nereuşită de a converti indigenii la catolicism.

Aici o cunoaşte pe Francesca, despre care veţi afla la vremea potrivită. Am scris trei capitole, dar le voi reda doar după ce am minim 6, posibil mâine.

Până una alta, să vă redau câte-un pasaj din fiecare capitol, ca să anticipaţi seria.

ECUADOR-GALAPAGOS-TOURISM

Francesca, Parione Ak!

Capitolul 1

Ganduri prinse de nisipul alb

Soarele portocaliu isi invaluia prezenta, parca dorind sa ma pregateasca de retragerea-i obisnuita, nu dupa nori, ci dupa oboseala noastra, a muritorilor. Am iesit din casa pentru a-mi arata simpatia pentru caldura cu care am fost asistat ziua aceasta. Racoarea se instalase prea repede, putin nestatornica, gadiland urechiusele pasnice ale ierbii. Nisipul alb isi schimba forma imperceptibil, lasandu-se mangaiat de vantul juvenil ce se juca printre grauntele dezordonate, intocmai cum un baietel se joaca cu parul mamei sale adormindu-i in bratele calde.

….

Capitolul 2

Conventia Mobility Advanced Rototics – Washington

Anieta, ca orice secretara invatase cat de importanta este cafeaua pentru mine. Repeta poveste cafelei de 3-4 ori pe zi, cu un zambet uluitor ce provenea de pe chipul ei alb, cu ochi albastri, iar parul ei blond, usor ondulat la spate, facea din receptia cafelei un ritual sacru. Anieta imi aducea cu precizie cafeau, precizie dictata de intuitia ei. O facea pentru ca stia cat de repede uitam de ea dupa ce primeam cafeaua, astfel asigurandu-si linistea pentru cateva ore.

Astazi, impreuna cu prima cafea, Anieta imi adusese un plic mare, cu logo-ul Conventiei. M-a privit zambitoare. Astazi ii remarcasem si buzele, erau acoperite de un roz lucios, facandu-i zambetul curat si cristalin precum izvorarea unui rausor din lumea lui ascunsa. I-am multumit cu speranta ca cele doua proiecte inaintate comisiei sa fi produs interesul maxim dorit.

Francesca nu era deloc asemanatoare Anietei….

Capitolul 3

Comparatiile sunt derivate

Comparatiile sunt derivate ale perceptiei pe care un om o atribuie unui grup de doua sau mai multe obiecte supuse analizei, mi-a spus candva sotul Anitei, cand inca isi impregna geniul asupra mea. Thorburn mi-a fost mentor. Era mai mic decat mine cu 2 ani, insa mintea lui emana cu un geniu de diamant, fatetat si definit. Cand avea o idee, era aproape imposibil sa nasti o alta mai buna. Era intr-o forma intelectuala incredibila. Ii duc dorul tare mult. Inainte sa ne paraseasca, nu imi petreceam noptile in demisolul casei mele, cercetand. Thorburn era o reala inspiratie. Ah! Ma intreb cum rezista Anieta. Cuprinsi de o dragoste iremediabila, atenti si veseli, adesea nebunatici si jucausi, si-au incoltit fiul cu o atitudine matura, totusi plina de pasiune si bucurie, facandu-l pe Olsen un artist al veseliei. Oare cum se descurca Olsen fara tatal lui?

Limba era doar vorbita, fondul lexical reprezentand aceeasi simplitate de care am amintit anterior. Fortat de imprejurari, imi notasem pana in prezent 294 de cuvinte, pe care le clasificasem deja in grupe. Uneori, seara, ma jucam cu fonetica. Spre exemplu, atunci cand Francesca venea dimineata sa ma trezeasca, batea in usa cu o nuca de cocos agatata de un partea superioara a peretelui, soptind: Parione ak! Intr-o dimineata, atat de devreme incat nici soarele bland nu isi facuse aparitia, satul zumzaia de vivacitate. Era o sarbatoare! Am asociat-o cu anticipatia zilei, intrucat imi este imposibil sa ii atribui alta semnificatie. Cand soarele schitase prima raza dinspre ocean, cu totii au izbucnit intr-o exclamatie plina de bucurie: Parione Urduu!  Copiii indicau frenetic spre soare strigand Urduu, Urduu! Initial am crezut ca parione inseamna trezire. Dar, pe cat de simpla este limba, prin asociere am ajuns la concluzia ca Parione inseamna: a te arata, a-ti face prezenta vizibila.

Nu e minunat sa stii ca dimineata de dimineata exista o persoana

care sa vina sa iti ceara sa-ti faci prezenta vizibila ei?

Am scapat mai multe pasaje. 🙂

Lectura placuta.

10 gânduri despre „In curand seria: Francesca, Parione Ak!

  1. Allure Ianuarie 25, 2013 la 07:06 Reply

    Îmi place începutul, mai bine zis începuturile fiecărui capitol 🙂 Aștept continuarea 😉

    • cosmisian Ianuarie 25, 2013 la 08:32 Reply

      Multumesc. Ieri am reusit sa scriu 4 capitole, din care primul deja poate fi citit. Ma onoreaza prezenta ta aici.

      • Allure Ianuarie 25, 2013 la 08:35 Reply

        Oh, mulțumesc frumos, însă nu sunt VIP 🙂

        • cosmisian Ianuarie 25, 2013 la 08:42 Reply

          In general, tipul VIP = Vine, Intreaba si Pleaca. Am cunoscut suficienti oameni ca sa nu fiu imblanzit de aparente. Esti Allure, si ma onoreaza faptul ca ma citesti 🙂

          • Allure Ianuarie 25, 2013 la 08:52 Reply

            Ești amabil, mulțumesc 🙂

  2. Diana şi Dan Ianuarie 24, 2013 la 07:58 Reply

    Protejate cu parolăăăăă … ??? Di cieeeee ??? 😦

    • cosmisian Ianuarie 27, 2013 la 01:19 Reply

      DD, nu mai este cu parola. Sunt simple postari, sper sa va placa.

  3. Diana şi Dan Ianuarie 24, 2013 la 07:56 Reply

    Eee, dacă-i cu iubire, citim şi noi ! 😀

    • cosmisian Ianuarie 24, 2013 la 09:56 Reply

      Dupa ce era sa adorm pe coate, privind flacara unei lumanari parfumate, mai mult lumanare decat parfum/ata, puf-puf, ca miros nu prea avea, am deschis o pagina alba, alba, am intins-o cu mana pe ecran, mi-am ascutit creionul si am scris. E o poveste. Pana la acest punct, daca e sau nu de dragoste, nu stiu. Un lucru e sigur, nu e cu impuscaturi. Parola o voi lua dupa primul Parione al soarelui. Sper ca pana maine dimineata sa mai scriu 3 capitole.

Ornamente sufletești:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: